Cum se aplică presiunea Shiatsu pe plan profund?

Trebuie să înveți să cobori pe plan profund aproape instant de la primul contact cu pielea care acoperă zona pe care o atingi. Nu există nimic care să merite atenția pe plan intermediar de profunzime.

Ce țesuturi atingem pe planul hiperprofund?

Contactul pe plan dur poate însemna contact cu țesutul osos sau cu țesuturi moi: fascii, ligamente, tendoane, cartilagii sau mușchi, dar care pot prezenta localizat modificări de consistență. Uneori, aceste modificări de consistență pot fi foarte pronunțate, alteori pot fi foarte subtile. Diferențele uneori nesemnificative, greu perceptibile prin palpare, pot produce efecte mari în tratament. Modificări de consistență pot fi în ambele sensuri, scădere sau creștere. Noi ne vom concentra atenția pe creșterile consistenței țesuturilor moi. Dar, contactul nostru va fi direcționat nu doar spre ţesut muscular. Foarte frecvent, pe planul hiperprofund vom atinge și alte tipuri de țesuturi moi: fascii, ligamente, cartilagii, tendoane. Uneori, aceste țesuturi vor fi doar traversate foarte rapid de atingerea noastră în drumul spre planul profund. Alteori, chiar ele pot fi planul profund. Întrebarea este: pot conține aceste țesuturi moi blocaje? Răspunsul este: ”Da, desigur!”. Atunci, ce înseamnă un blocaj intr-un ligament, intr-un tendon, într-un cartilagiu, sau într-o fascie?

Ce înseamnă blocajul în țesuturi moi?

Blocajul în țesuturi moi înseamnă o creștere a consistenței sau / și a durității care poate conduce la împiedicarea totală sau parțială a exercitării funcției fizologice şi ieşirea parţială sau totală a acestuia de sub control voluntar nervos. Creșterea consistenței afectează parametrii fiziologici și proprietățile țesuturilor respective, cum ar fi elasticitatea, extensibilitatea, excitabilitatea și contractilitatea. Elasticitatea este proprietatea unui țesut moale de a reveni la dimensiuni de repaus după ce a fost supusă unei forțe de deformare. Extensibilitatea este proprietatea țesuturilor moi de a își modifica dimensiunile sub acțiunea une forțe de deformare. Excitabilitatea este proprietatea țesuturilor vii de a răspunde la stimuli. Contractilitatea este proprietatea specifică țesutului muscular de a răspunde printr-o contracție și de a își modifica dimensiunile ca răspuns la acțiunea unui stimul natural. Din punct de vedere fizic, creșterea consistenței țesuturilor moi poate avea loc prin apariția de inflamație locală, edem local sau prin variații ale procentajului de apă conținut. Extensibilitatea și elasticitatea sunt strâns corelate cu compoziția biochimică a țesuturilor moi și sunt dependente de existența unor anumiți compuși biochimici cu proprietăți elastice dar și de procentajul de apă conținut. Modificările localizate de consistenţă sunt însoţite întotdeauna de afectarea proporţională a funcţionării la parametri fiziologici a ţesuturilor în care apar. Spre exemplu, creşterea localizată a consistenţei în ţesutul muscular va conduce la scădera elasticităţii, extensibilităţii, excitabilităţii și a contractilităţii acestuia. În traducere liberă, zona de ţesut muscular cu consistenţă crescută răspunde mai greu la sau deloc la stimuli, nu se mai întinde şi nu se mai contractă total sau parţial şi iese astfel de sub controlul voluntar.

Go deep or go home. De fapt, extremely deep!

Cred că acesta trebuie să fie unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le deprindă sei aflați la început de drum în shiatsu. Trebuie să înveți să cobori pe plan profund instant de la primul contact cu pielea care acoperă zona pe care o atingi. Nu există nimic care să merite atenția pe plan intermediar de profunzime. Go big or go home devine astfel “go deep or go home. De fapt, extremely deep. Așa cum am desenat in schița de mai sus, plan profund hiperdur înseamnă țesut osos, sau țesut muscular hipercontractat. Planuri intermediare de profunzime înseamnă țesuturi moi normotone sau ușor hipertone, care nu sunt ținta noastră de tratament. Noi căutăm să tratăm ceea ce este hiperdur, hipercontractat, hiperprofund. Tot ceea ce nu este hiperdur, hipercontractat sau hiperprofund trebuie traversat fără să fie deranjat, fără ca măcar să știe că a fost traversat de degetele, pumnii sau coatele noastre.

Protocolul de coborâre pe plan profund hiperdur

Schematic, protocolul conţine trei faze:
1. Contactul cu pielea
2. Coborâre instant la plan profund
3. Evaluare şi menţinere stimulare prin aplicare de presiune pe plan hiperprofund.

Contactul cu pielea
Este prima fază a oricărei atingeri, oricât de adănc se va coborî în profunzime ulterior. Pielea este locul în care aducem primele informații despre noi, despre intențiile noastre. Aici ne prezentăm "cartea de vizită". Dacă vom crea o primă impresie proastă, senzorii din piele vor alerta straturile profunde că urmează să fie invadate de un agresor. Astfel, deși poate să dureze mai puțin de o secundă de la contactul cu pielea până la atingerea planului profund, vom fi întâmpinați de o reacție de apărare, care se va traduce printr-o contracție reflexă a straturilor intermediare. Astfel, zona pe care încerc să o ating în profunzime mă blochează reflex pentru cămă consideră agresor și nu îmi permite să ajung în profunzime. Voi atinge ceva dur și hipercontractat dar nu este o hipercontracție de repaus ci este una de conjunctură, de apărare. Ceea ce caut eu este hipercontracția care se menține pe timp de repaus, ieșită de sub control voluntar nervos. Dacă, în schimb sunt întâmpinat de o contracție reflexă, eu nu mai pot să ajung la peretele de tensiune pe care il căutam. A apărut o barieră de protecție între mine si el. De aceea, vă invit să priviți atingerea voastră ca pe un stimul neurologic pentru corpul clientului, care este dotat cu sistem nervos central și unul periferic. Și care mai posedă ceea ce numim Percepție. Percepția este modul nostru subiectiv de a interpreta (citi) toate informațiile pe care le recepționăm din mediul extern dar și intern. De aceea, trebuie ca traversarea pielii si coborârea instantă la planul profund să fie făcute blând, calm si previzibil pentru a nu produce reacții de apărare locală.

Coborârea pe planul profund
Este o fază care trebuie să dureze atât de puțin, încât uneori nici nu știu de ce trebuie să mai scriu despre ea. Este simplu: trebuie să treci, să traversezi straturile intermediare, normotone, necontractate, până când ajungi la stratul profund, hiperdur. Dacă ceea ce atingi, ceea ce simți sub degete nu este hiperdur, înseamnă că nu este ceea ce cauți, deci trebuie să mergi mai departe, mai profund. Simplu, nu? Doar că, de fapt, nu este atât de simplu. Am dat aceste explicații de zeci și de sute de ori cursanților mei, care răspund în cor: da, da, am înțeles, e simplu. Doar că, atunci când trebuie să coboare în profunzime, nu reușesc să o facă. Nici unul. Înțelegerea teoretică, conceptuală este una, execuția efectivă este alta. Aici este partea în care este nevoie de un maestru care să te ghideze și care să te acomodeze cu planul profund. Fără să fii îndrumat spre planul profund, pătrunderea ta va fi de fapt mai mult orizontală decât verticală. Vei trece razant pe deasupra planului profund şi vei rămâne cantonat într-o zonă de "siguranţă" unde cu siguranţă nu se întâmplă nimic sau mai nimic. "Magia" este poate la doar căţiva milimetri mai jos dar ca să ajungi acolo, trebuie să ieşi din zona ta de "siguranţă".

Evaluare şi menţinere stimulare prin aplicare de presiune pe plan hiperprofund.
Într-un final, singur sau îndrumat ai ajuns la planul dur! Acum, următoarea provocare este să menţii contactul cu acest plan dur şi să te deplasezi în căutarea celor mai mari modificări de consistenţă. Următorul pas este să menţii doar contact ferm cu acest microrelief creat de variaţiile de consistenţă şi să aplici o stimulare relativ constantă, modulată pcazional în funcţie de impactul asupra patternului respirator al clientului. Traducere liberă: atunci când atingi profunzimea potrivită doar cu fermitate, vei oferi clientului tău o senzaţie de mediu extern calm, prietenos, fără ameninţări vitale. Iar într-un astfel de mediu, se activează automat sistemul nervos vegetativ parasimpatic, fenomen denumit în alte circumstanţe: activarea capacităţii interioare de vindecare a corpului.

“E ok, de aici mă descurc singur!”

Când vine vorba despre predat shiatsu, am mult mai multă experiență la vorbit decât am la scris. Pot să vă țin pe scaune câteva ore și să vă povestesc cum trebuie să ajungi să lucrezi pe plan profund fără să dezvolți contracții musculare. Pot să vă explic de ce trebuie să lucrați fără forță, doar cu fermitate, pot discuta detalii și rafinamente, subtilități observate în anii mei de practică și de predare. La sfârșit, vă veți ridica de pe scaune convinși că prelegerea mea a fost clară și că știți ce aveți de făcut, vă puneți la masa de masaj, și, surpriză, nu reușiți să coborâți pe plan profund. Dacă sunteți la cursul meu, am să vă Invit să lucrați pentru început chiar pe gâtul meu. Am să vă conduc degetele spre planul meu profund. Apoi, se întâmplă cam aceeași secvență de evenimente, urmează cam aceleași întrebări. “Wow, atât de profund?”, “Sigur nu te doare?”. Dar, faza mea preferată este atunci, când după câteva minute de plimbare ghidată pe planul profund al zonei mele cervicale, cursantul îmi spune: “E ok, de aici mă descurc singur!”. Cumva, toate aceste senzații redevin familiare, de parcă toată viața numai asta ar fi făcut. Atunci, ii las să se joace singuri încă puțin pe zona mea cervicală și el reușește să mențină contactul cu planul dur, hiperprofund. Este convins că a prins “șmecheria”. Dar, peste câteva minute, va încerca din nou să lucreze pe un alt coleg, și din nou, surpriză, nu mai găsește planul dur, hiperprofund. Pentru că, mai devreme, eu l-am ajutat să traverseze straturile intermediare fără forță musculară și fără să provoace reacții de apărare musculară. L-am ajutat să treacă peste nivelul său de siguranță. El descoperise doar că era foarte ok să se plimbe pe stratul dur, dar el nu ajunsese singur acolo. După ce vei învăța să ajungi singur la planul profund, atunci poți spune că ai prins “șmecheria”.

Rescrierea nivelelor de siguranţă

Revenind la obstacolul principal în calea coborârii pe plan profund, ceea ce trebuie să facă un cursant este să își rescrie nivelele de siguranță la care consideră că atingerea lui nu provoacă durere și sau leziun. Cu toții avem setate nivele de stimulare până la care considerăm că putem atinge în profunzime fără să cauzăm durere sau leziuni clienţilor. În marea majoritate a cazurilor, aceste nivele nu sunt conștientizate deplin sau uneori chiar deloc. Este o sarcină dificilă, dar nu imposibilă, pe cont propriu. Ele sunt bineînțeles, utile pentru că ne previn să nu provocăm dureri clienților noștri. Dar, ele trebuiesc depășite, trebuie crescute pentru a ne acorda nouă înşine permisiunea să coborâm în profunzime.

Mie mi-au trebuit mulți ani să ajung să lucrez la nivelul de profunzime la care pot lucra acum. Maestrul meu mi-a spus că va trebui să lucrez cu hipercontracții musculare, și, intr-adevăr el lucra foarte profund. Uneori, cred că nici el nu conștientiza cât de profund ajunsese să lucreze. Dar, eu il consideram atunci, un “bădăran” american, iar eu mă vizualizam ca un terapeut european rafinat. Anii au trecut, și am renunțat la modul de lucru superficial pe care il denumeam pompos “rafinament european”. Am descoperit că pentru mine, adevarata artă a atingerii este să învăț să fiu rafinat pe plan dur, extrem de profund.

Odată ce te-ai acomodat, te vei simți în largul tău pe noul nivel de profunzime și tot ce va urma va deveni instinctiv. Pentru că principalul obstacol care te împiedică să atingi planul profund se află în tine. Îți va fi teamă să nu provoci durere. Nivelul pe care va trebui să operezi este atât de profund și vei percepe un microrelief atât de dur încât te va speria la început. Nu exagerez cu nimic. Orice cursant care a lucrat cu mine poate povesti cum l-au trecut transpirațiile când i-am condus degetele să lucreze pe planul profund pe zona mea cervicală. Am predat atât unor cursanți care erau începători complet în masaj dar și unor profesioniști, cu mulți ani de practică, cu mâna făcută în mulți ani de practică. Când le spuneam la prelegerea teoretică înainte de partea practică, că vom atinge nivele de profunzime pe care nu le-au mai atins înainte, ei îmi zâmbeau discret: da, sigur! Eu lucrez de atâția ani cu contracturi, cum crezi că îmi poți arăta tu mie ceva nou. Și totuși, le-am arătat ceva nou fiecăruia dintre ei. Le-am condus atingerea pe planuri de profunzime pe care nu le mai atinseseră. Poți să lucrezi ani la rând cu contracturi musculare, poți să crezi că le-ai văzut pe toate si le știi pe toate. Doar eu le-am văzut şi le ştiu pe toate :) Dar, apoi vine o zi in care înveți să fii mai atent la ceea ce simți sub degetele tale. Înveți să iti păstrezi calmul, iti menții degetele doar ferme, fără sa le contracți inutil si cobori doar puțin mai profund, dar mult mai atent, mult mai prezent. Atunci când vorbești altfel, ți se răspunde altfel. Când atingi cu degetele doar ferme, fără contracții inutile, doar fermitate, vei putea atinge nivele de profunzime diferite. În loc să fii întâmpinat cu un perete de contracție reflexă de apărare, o reacție de închidere reflexă a corpului clientului, vei fi întâmpinat cu deschidere, chiar cu nerăbdare.

Despre mine

Privită în ansamblu, istoria Japoniei poate fi considerată o succesiune de perioade de izolare şi de deschidere faţă de influenţele externe. Asemănător, implicarea mea în predarea Shiatsu este o alternare de perioade de activitate foarte intensă urmate de perioade de retragere aproape completă. Ianuarie 2023 va marca intrarea în Anul Iepurelui şi începutul unui nou capitol de predare Shiatsu pentru mine.

Shiatsu Blog

27 decembrie 2022

Ce curs de Shiatsu să alegi?

28 noiembrie 2022